Valea Vâlsanului


Fundaţia Freies Europa Weltanschauung

Relieful judeţului

Judeţul Argeş este situat în partea central-sudică a României, reprezentând, cu o suprafaţă de 682631 ha (6826,3 kmp), circa 2,9% din teritoriul ţării. Diversele forme de relief se îmbină armonios, predominante (aproximativ 55,0%) fiind cele de înălţime medie - Dealurile Subcarpaţilor Getici şi Podişul Getic. Restul teritoriului este împărţit aproximativ egal între munţi (circa 25,0%) şi câmpii (circa 20,0%).

Relieful este proporţional repartizat și coboară în trepte de la nord la sud, din crestele Munţilor Făgăraş (2500m alt.) şi până în Câmpia Română (160 m alt.)

Astfel, treapta înaltă a reliefului este constituită din culmile munţilor Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Piatra Craiului şi Leaota. Culmea principală, cu orientare est-vest, se desfăşoară pe o lungime de 70 Km, între valea Dâmboviţei şi valea Oltului. Înălţimile mari (Vf. Negoiu 2535m), pantele repezi, circurile şi căldările glaciare (18 lacuri glaciare), conferă dinamică zonei alpine. Din aceasta culme principală se desprind către sud culmi secundare cu altitudini din ce în ce mai mici, constituind treapta joasă a Munţilor Făgăraş. Culmile sudice puternic ramificate au aspectul unor măguri împădurite până aproape de vârf, punând în evidenţă asimetria caracteristică munţilor Făgăraş.

Zona centrală a judeţului este ocupată de dealuri subcarpatice, faţă de care munţii se înalţă abrupt la nord, iar la sud dealurile scad în înălţime, pierzându-se treptat în câmpie. Dealurile înalte subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, domină spre sud un relief larg vălurit, cu spinări netede şi văi largi.

Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului judeţului, a cărui limită cu subcarpaţii este marcată de şirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină prin creste. Pe teritoriul judeţului Argeş se află parţial piemonturile Cândeşti şi Cotmeana şi în totalitate piemontul Argeşului (dealurile Argeşului).

Câmpia Română constituie treapta cea mai coborâtă a reliefului judeţului Argeş, având două subunităţi: Câmpia înaltă a Piteştilor (în totalitate) şi Câmpia Găvanu-Burdea (parţial). Prima subunitate are un caracter piemontan având altitudinea cea mai ridicată din toată Câmpia Română. Cealaltă subunitate este mult mai netedă şi este străbătută de văi largi şi puţin adânci.

Geologie

Toate aceste forme de relief variate cuprind toate unităţile geologice carpato - transdanubiene, alcătuite din straturi diferite ca natură şi vârstă, şi cu o arhitectură deosebită faţă de unităţile înconjurătoare. Partea nordică a judeţului este ocupată de unităţile muntoase cristaline cu excepţia zonei nord-estice, alcătuită din formaţiuni jurasice (calcare, dolomite) şi cretacice (calcare, conglomerate, gresii). În subcarpaţi apar formaţiuni terţiare (calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri, pietrişuri). În Piemontul Getic şi Câmpia Română, apar formaţiuni levantine şi mai ales cuaternare-pleistocene pe interfluvii (pietrişuri de Cândeşti) şi holocene în lungul văilor şi în câmpie (pietrişuri, loess).

Clima

Poziţia geografică şi relieful înconjurător care îl protejează de influenţa vânturilor din vest şi est, asigură judeţului Argeş în general o climă temperat-continentală cu ierni relativ blânde. Diferenţele dintre extremele temperaturilor întregistrate pot fi semnificative, de exemplu la  Staţia de Observare Piteşti s-a inregistrat un minim de -19,4oC (în data de 26 ianuarie 2000) şi un maxim de 39,8 oC  (în data de 4 iulie 2000). Pe lângă mari variaţii de temperatură, s-au înregistrat şi mari diferenţe în ceea ce priveşte cantitatea de precipitaţii de la 684,1 litri/mp în anul 1996,  la 441,4 litri/mp în anul 2000 - date înregistrate de asemenea la Staţia de Observare Piteşti.

Dispunerea în trepte a reliefului conduce la apariţia următoarelor tipuri de climă: climatul de munte, climatul de deal, climatul de câmpie.

Climatul de munte se caracterizează prin temperaturi scăzute (media multianuală 00 C), precipitaţii bogate (1200-1400 mm) şi vanturi puternice ce bat tot timpul anului cu predominanță din nord-vest şi est. Zonalitatea pe verticala impune separarea în două subtipuri: subtipul climatului alpin, la peste 1900m, şi subtipul climatului munţilor mijlocii.

Climatul de deal este influenţat de poziţia de mijloc în cadrul reliefului judeţului, caracterizându-se prin temperaturi medii anuale mai ridicate (70-100) şi precipitaţii mai scăzute decât în zona montană (700-1000 mm).

Climatul de câmpie se caracterizează prin temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse.

Hidrografia

Apele curgătoare de pe teritoriul judeţului Argeş, aparţin bazinelor hidrografice Argeş, Vedea şi Olt, lungimea totală a principalelor cursuri de apă fiind de circa 1000 km, la care se adaugă încă 1500 km ape secundare.

Judeţul Argeş, face parte din bazinul hidrografic Argeş-Vedea, pentru care resursele de apă sunt:

Bazinul hidrografic Argeş Resursa Resurse teoretice (milioane mc) Resurse utilizabile (milioane mc)
Ape de suprafaţă 1.960 1672,654
Ape subterane 696 600
Bazinul hidrografic Vedea Resursa Resurse teoretice (milioane mc) Resurse utilizabile (milioane mc)
Ape de suprafaţă 363 40.5
Ape subterane 172 150

Cel mai mare colector este râul Argeş care preia apele din partea de nord şi nord-vest a judeţului pe care îl străbate pe direcţia nord-vest – sud-est, pe o lungime de 140 km. Principalii afluenţi ai râului Argeş sunt: râul Doamnei (110km), râul Vâlsan (84 km), râul Dâmboviţa (se varsă în Argeş la Budeşti judeţul Ilfov). Din suprafaţa totala a bazinului (2579 km2), circa o treime (650 km2) se afla în limitele judeţului Argeş.

O caracteristică a râului Argeş în judeţ este data de numeroasele lacuri de acumulare care sunt: Vidraru, Cerbureni, Curtea de Argeş, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Prundu, Goleşti. Pe afluenţi, lacurile de acumulare sunt: Râusor (râul Târgului), Pecineagu (râul Dâmboviţa), Mărăcineni (de rezerva – Râul Doamnei), Baciu (râul Doamnei), Vâlsan.

Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales în Munţii Făgăraş, unde glaciaţiunea a avut o mare extindere în pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul sudic, în judeţul Argeş, 12 sunt ocrotite.

În partea de nord-vest a judeţului se află cursul superior al râului Topolog, afluent al Oltului, cu obârşia în căldările glaciare de sub Negoiu.

Partea de sud a judeţului este drenată de sistemul hidrografic al râului Vedea (15 km), cu obârşia în Podişul Cotmenei, care are o serie de afluenţi ce îşi adună apele din zona de podiş (râurile Vedita şi Cotmeana) sau care izvorăsc din Câmpia piemontană a Vedei ( Burdea, Valea Câinelui, Teleormanul). În judeţul Argeş, apele freatice se găsesc în general la mari adâncimi (peste 100m), datorită atât ponderii reliefului, cat şi structurii sale. În partea de nord-vest a bazinului hidrografic Argeş, în podişul Cotmeana şi Vedea, ca şi la sud de Piteşti, se remarcă o regiune lipsită de straturi acvifere permanente şi de debite permanente, alimentările cu apa putându-se face local din puţuri săpate la adâncimi de 50-200 m, cu debite reduse ce variază intre 0.5-1.0 l/s. În lunca Argeşului ca şi în luncile râurilor din sud, apa freatică se găseşte la 10-20 m adâncime.

Vegetaţia şi fauna

Marea varietate a formelor de relief a determinat o evidentă zonalitate pe verticală a vegetaţiei sălbatice şi chiar a plantelor cultivate. Astfel de la nord la sud se disting următoarele etaje de vegetaţie: etajul alpin, etajul pădurilor de răşinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de stepă.

De subliniat este faptul că circa 40% din suprafaţa judeţului este acoperită cu păduri situate în principal în zona de deal şi de munte. Acestea conţin circa 60 specii de arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee şi subarbustive.(dintre aceste sunt ocrotite 120 specii). Astfel, de exemplu, din cele 16 specii de plante cărora li s-a atribuit, prin lege, calitatea de monument al naturii, 9 vegetează în Piatra Craiului: floarea de colț (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella rubra), smirdarul (Rhododrendon kotschyi), bulbucii de munte (Trolius europaeus), iedera alba (Daphne blagayana), tulchina (Daphne cneorum), tisa (Taxus baccata), ghintura galbena (Gentiana lutea), garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus calizonius).

Fauna este tot atât de bogată şi variată, în concordanță cu condiţiile oferite de cadrul natural. Fauna terestră este bine reprezentată prin circa 71 specii de vertebrate şi numeroase specii de nevertebrate (27 specii ocrotite). Fauna acvatică este întâlnită atât în apele curgătoare cât şi în lacuri, unde există aproximativ 34 specii de peşti.

Soluri

Cercetările pedologice au pus în evidență existența pe teritoriul judeţului Argeş a unei mari varietăţi de soluri, începând de la solurile pajiştilor alpine până la cele slab dezvoltate şi de luncă. În partea nordică a judeţului au o largă răspândire solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine.

A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul pădurilor de răşinoase şi de amestec, care sunt soluri brun acide montane de pădure cu diferite grade de podzolire şi soluri podzolice montane.

Dealurile piemontane şi subcarpatice ale Argeşului reprezintă domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune şi brune-gălbui, iar podişurile piemontane Cotmeana şi Cândesti au soluri podzolice pseudogeice şi brune-gălbui, cu aciditate ridicată.

În sud, inclusiv în câmpie, apar soluri pseudogleizate, iar în lungul văilor apar soluri brun roşcate, şi brun-roşcate podzolice, specifice unui climat mai cald.